Academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici a împlinit 100 de ani – Un bun român și patriot

Săptămâna aceasta a reprezentat un motiv de sărbătoare pentru întreg mediul academic din România și nu numai. Profesorul Constantin Bălăceanu-Stolnici a împlinit un secol de viață. Considerat ultimul boier autentic, acesta a servit românii și țara neîncetat. În cadrul evenimentului organizat cu această ocazie, academicianul a ținut să-și arate aprecierea pentru cei care și-au rupt din timpul lor să-l serbeze.

„Am ajuns cum am ajuns la vârsta aceasta, 100 de ani, cu limitele ei, dar cu mintea păstrată şi am putut să vin în faţa dumneavoastră şi să vorbesc. Datorez aceasta, în mare parte, cum am mai spus, caracterului meu pozitiv, deschis spre bine, în orice situaţie. (…) Mai ales în situaţiile negre, mă concentram să văd partea plină a paharului şi vă sfătuiesc pe toţi să fiţi optimişti. Nu există nimic mai tragic decât un medic lipsit de optimism. (…) Acest optimism m-a ajutat să străbat perioade grele şi am străbătut perioade grele, mai ales într-o parte a istoriei noastre naţionale, cea comunistă“, a afirmat academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici la finalul evenimentului.

Constantin Bălăceanu-Stolnici a amintit şi „larga deschidere spre cultură“, care, alături de dragostea pentru familie şi muncă, l-au ajutat să atingă această vârstă.

„Am mai avut un ajutor: o largă deschidere spre cultură (…) Deschideţi-vă spre cultură. Omul este singura fiinţă de pe planeta noastră care creează şi consumă cultură. Nu puteţi toţi crea, dar consumaţi cultură.Vă deschide viaţa, vă îmbogăţeşte posibilităţile de gândire, vă dă şi anumite satisfacţii, care nu vă sunt date de altceva“, a spus academicianul.

În cadrul festivităţii aniversare a fost prezentat volumul „Constantin Bălăceanu-Stolnici la 100 de ani“, apărut la Editura Academiei Române, iar Corul „Tronos“ al Patriarhiei Române a susţinut un microrecital.

Academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici este, de altfel, și un apropiat al Clubului Sportiv „Pantheon“ Constanța, căruia i-a trecut pragul din luna septembrie a anului 2017. De atunci, distinsul profesor a participat în trei rânduri în calitate de invitat special la tradiționalul stagiu de judo Randori & Kata ce se desfășoară anul în stațiunea Venus, în cadrul celui mai mare dojo în aer liber din Europa. Cu acest prilej el le-a vorbit tuturor celor prezenți, în special tinerilor sportivi, aflați la început de drum, despre importanța sportului în viața fiecăruia, despre onoare, despre respect și despre toate celelalte elemente care stau la baza judo-ului.

De altfel, în volumul dedicat Academicianului Constantin Bălăceanu-Stolnici cu ocazia împlinirii a 100 de ani, președintele Clubului Sportiv „Pantheon“ Constanța, George Teșeleanu vorbește într-un fragment despre relația pe care a avut-o cu acesta și modul în care i-a influențat viața și cariera.

„În anul 1999 a fost numit Profesor Honoris Causa la Universitatea din Petroșani și acest lucru m-a bucurat mult pentru că atât Universitatea din Petroșani, cât și Domnul Academician îmi sunt dragi și mă leagă amintiri și momente importante din viață.
Din 2017 a participat pentru trei ani la rând în calitate de invitat special la stagiile international de judo – Pantheon, unde a ținut prelegeri tinerilor atleți despre problema dopingului în sport și despre etica sportivă. Cu această ocazie, Federația Română de Arte Marțiale, prin președintele sensei Florentin Marinescu i-a oferit onorific centura neagră.
Aș atașa câteva fotografii din acești 30 de ani și aș putea descrie frumusețea și unicitatea serilor când Domnul Profesor ne ținea adevărate prelegeri de istorie până noaptea târziu, de unde plecam fascinați, iar prietenii care ocazional participau la eveniment îmi cereau să pun pe hârtie vorbele Profesorului pentru generațiile viitoare, să afle istoria trăită și nescrisă a României sau a personajelor importante pe care le-a cunoscut datorită familiei aristocrate în care s-a născut, dar mai ales datorită carierei sale excepționale.
Sclipitor în conversație, atent la detalii și centrând esențialul cu analize «chirurgicale» și sfaturi directe, practice, date cu căldura înțelepciunii și experienței centenare, cu subtile ironii, rămâne pentru mine un pilon și un reper de neegalat. Îi sunt profund recunoscător că mi-a acordat încredere pe când eram un anonim student la Roma și m-a onorat cu o prietenie minunată, aleasă, în care mă simt adeseori un student care mai are încă un examen, cu cel mai drag Profesor“, a scris George Teșeleanu în volumul dedicat lui Constantin Bălăceanu-Stolnici cu ocazia împlinirii a 100 de ani de viață.

Scurtă biografie – Constantin Bălăceanu-Stolnici

Medicul neurolog profesor Constantin Bălăceanu-Stolnici, membru de onoare al Academiei Române, s-a născut la 6 iulie 1923, la Bucureşti.
A absolvit Facultatea de Medicină din Bucureşti, în 1947. În 1968, a obţinut titlul de doctor în ştiinţe medicale, potrivit volumului „Membrii Academiei Române. Dicţionar” (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003). A desfăşurat o importantă activitate didactică la catedrele de Anatomie şi Neurologie ale Institutului de Medicină din Bucureşti (1947-1952). A lucrat la clinicile neurologice ale spitalelor „Colentina”, „Dr. I. Cantacuzino”, „Gh. Marinescu” (1949-1974).
Din 1974 până în 1993, a lucrat la Institutul Naţional de Gerontologie şi Geriatrie, unde a ocupat succesiv sau concomitent funcţiile de şef de secţie, şef de clinică, medic consultant, şef al grupului sanitar – antiepidemic, director. A fost şef al Serviciului Metodologic de Neurologie şi Neurochirurgie şi consilier pentru problemele respective în cadrul Ministerului Sănătăţii. Între anii 1991-1993, a fost preşedinte al Colegiului de disciplină al personalului medico – sanitar din România.

A fost profesor suplinitor la Catedra de cibernetică generală a Facultăţii de Filosofie a Universităţii Bucureşti. De asemenea, a fost profesor şi prorector al Universităţii Ecologice, unde a predat cursuri de geriatrie, neuropsihologie şi istoria culturii, precum şi profesor asociat la Universitatea din Newcastle-upon-Tyne (Anglia), Universitatea Pontificală din Porto Alegre (Brazilia), Universidad Internacional Menéndez Pelayo din Santander (Spania), Academia Medicală Cataloneză din Barcelona (Spania), Colegiul de Medicină din Paris (Franţa), notează site-ul www.aosr.ro.

Activitatea sa ştiinţifică s-a desfăşurat, cu deosebire, în domeniile neurologiei şi neurofiziologiei, neurooftalmologiei, neuroontologiei, gerontologiei, istoriei medicinii, dar şi în domeniile istoriei naţionale, genealogiei şi heraldicii, precum şi în cel al ciberneticii şi teoriei generale a sistemelor. Este, de altfel, primul care a introdus în România conceptele şi metodele ciberneticii în domeniului neurofiziologiei, iar contribuţiile sale îl situează printre pionierii în domeniu pe plan mondial.
Lucrările sale au fost apreciate drept fundamentale pentru dezvoltarea neurociberneticii şi psihociberneticii, precum şi pentru analiza cibernetică a limbajului: „Cibernetica” (1967), „Elemente de neurocibernetică” (1967), „Les fondements cybernetiques de l’activite nerveuse” (1971, apărută şi în limba portugheză, 1974), „Personalitatea umană – o interpretare cibernetică” (1972) ş.a.

Rezultatele cercetărilor sale se concretizează în numeroase monografii, mai multe capitole incluse în tratate şi monografii, peste 300 de studii publicate în ţară şi în străinătate, singur sau în colaborare, între care amintim: „Elemente de anatomie şi fiziologie a sistemului nervos”, „Elemente de neurocibernetică” (1967); „Personalitatea umană – o interpretare cibernetică” (1972); „Neurogeriatria” (1984); „Tratat de geriatrie practică” (1998), „Neuropsihologia postmodernistă” (2000), „Structuri centrale ale sistemului nervos” (2001). Acestora li se adaugă şi lucrări cu caracter cultural larg, dintre care amintim: „Dialoguri despre cele văzute şi nevăzute” (1994), „Saga baronilor du Mont” (1994), „Introducere în studiul Kabbalei” (1996), „Cunoaştere şi ştiinţă” (1997), „Saga Bălăcenilor” (2001), „Incursiune în antropologia sufletului” (2003), „Kabbala, între gnoză şi magie” (2004), „Antropogeneza şi geneza culturii” (în colaborare cu Ligia Apăvăloae) (2006), „Incursiune în antropogeneză” (2006), „Genetica generală şi a comportamentului” (2008).

Este membru de onoare al Academiei Române din 10 noiembrie 1992, precum şi director onorific al Institutului de Antropologie „Francisc I. Rainer” al Academiei Române, potrivit site-ului https://acad.ro/.

În 1998 a fondat, alături de un grup de personalităţi liberale româneşti, Asociaţia Română pentru Libertate şi Dezvoltare.

Este membru al Academiei de Ştiinţe Medicale din România, al Societăţii de Neurologie şi Neurochirurgie, al Societăţii de Gerontologie, al Comisiei de Cibernetică Medicală, al Grupului român de lingvistică aplicată, al Societăţii Franceze de Neurologie, al Institutului de Psihiatrie „R. Collaut” din Madrid, al Societăţii Spaniole de Neurologie „Phronesis”, al Societăţii Braziliene de Cibernetică, al Societăţii Mondiale de Cibernetică şi Sisteme Generale cu sediul la Londra, al Societăţii Internaţionale de Cibernetică cu sediul la Neapole, al Asociaţiei Americane de Cibernetică, al Societăţii Franceze de Înalte Studii etc. Este membru al Adunării Naţionale şi al Consiliului Naţional al Bisericii Ortodoxe Române, preşedinte al Societăţii Ateneul Român, preşedinte de onoare al Universităţii Ecologice din Bucureşti, efor testamentar al Aşezămintelor Brâncoveneşti ş.a.

Este, de asemenea, preşedintele Centrului Internaţional Antidrog şi pentru Drepturile Omului (CIADO). Agenţia Naţională Antidrog (ANA) a organizat la 12 decembrie 2018 reuniunea anuală a Consiliului Ştiinţific al ANA, prilej cu care Constantin Bălăceanu-Stolnici a fost ales preşedinte de onoare al Consiliului Ştiinţific al ANA. A fost reales preşedinte de onoare al Consiliului Ştiinţific al ANA la 9 decembrie 2022.

La 20 octombrie 2017, acad. Constantin Bălăceanu-Stolnici şi-a lansat al treilea volum de proză memorialistică, intitulat „Amintiri… Vacanţele mele în vremurile bune de altădată”, în cadrul unei festivităţi organizate în Aula Magna a Universităţii „Andrei Şaguna” din Constanţa.

La 1 decembrie 2017, acad. Constantin Bălăceanu-Stolnici a primit „Cheia Oraşului Bucureşti”, precum şi o diplomă de excelenţă din partea primarului general al Capitalei, Gabriela Firea. I-a fost conferit titlul de Cetăţean de onoare al Municipiului Bucureşti, potrivit unui proiect adoptat în şedinţa din 7 septembrie 2020 a Consiliului General al Capitalei.
Academia Română a găzduit, la 7 decembrie 2018, lansarea volumului „Educaţia la Centenar. Idei. Instituţii. Personalităţi”, o retrospectivă analitică a sistemului de învăţământ românesc sub influenţa evenimentelor istorice naţionale şi europene din ultima sută de ani, un volum alcătuit prin contribuţia a 61 de cadre didactice din mediul academic şi specialişti din diverse domenii, între care se numără şi dr. Constantin Bălăceanu-Stolnici.
Constantin Bălăceanu-Stolnici a fost decorat cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler (2003), cu „Crucea Patriarhală” şi „Crucea Moldavă”, cu Meritul Maltez în grad de Ofiţer, este laureat al „Marelui Premiu” al Societăţii Franceze de Sinteze Înalte, precum şi Doctor Honoris Causa al mai multor universităţi din ţară, potrivit site-ului www.aosr.ro.